Identificarea pericolelor

O buna si completa identificare a pericolelor care pot conduce la incendiu se poate face pe baza unei liste de verificari, avand mai multe criterii de verificare.

Acuratetea identificarii depinde de cat de completa este lista de verificari.

Lista de mai jos poate fi folosita atat la identificarea pericolelor care pot conduce la incendiu, dar si in cazul unui audit privind masurile de control a acestor pericole.

Actiuni preventive

• Exista o identificare de pericole si/sau o evaluare de risc de incendiu?

Surse de aprindere

• Se folosesc aparate de incalzit portabile?
• Exista echipamente electrice (portabile si instalatii fixe)?
• Cum este reglementat fumatul?
• Exista procese generatoare de caldura (incinerare, gatit, sudare etc)

Materiale combustibile (indepartati, reduceti, controlati)

• Exista aglomerari de materiale combustibile depozitate?
• Exista in locatie materiale sau substante inflamabile?
• Exista gunoi depozitat?

Surse de oxigen (reduceti)

• Exista posibilitati de a reduce surse potentiale de oxigen in cazul unui incendiu?

Caracteristici structurale

• Se desfasoara (sau este programata) vreo activitate care poate afecta identificarea pericolelor de incendiu?
• Exista suprafete considerabile de tavan sau pereti acoperite cu materiale/substante combustibile?
• Accesul la echipamentele electrice este liber?
• Cladirea are tavane suspendate?
• Structura si instalatiile cladirii ajuta/impiedica raspandirea incendiului?
• Exista risc de incendiu provocat intentionat?

Detectarea incendiilor si alarmare

• Exista detectoare de fum/caldura?
• Exista butoane de alarma de incendiu?
• Soneriile, clopotele sunt folosite pentru alarmare in caz de incendiu?
• Incendiul poate fi detectat rapid si personalul alarmat prompt?

Cai de evacuare si timpi de evacuare

• Caile de evacuare conduc in directii diferite catre locuri sigure?
• Usile, scarile si coridoarele sunt suficient de largi? (presupuneti ca cea mai larga iesire este blocata, restul iesirilor trebuie sa fie capabile sa asigure iesirea rapida si in siguranta)
• In ce stare sunt caile de evacuare?
• Se folosesc refugii in caz de incendiu?
• Care este frecventa exercitiilor de simulare a incendiilor?
• In ce conditie sunt usile de incendiu?
• Sunt toate caile de evacuare luminate corespunzator?

Semnalizare (evacuare in siguranta)

• Exista semnalizare adecvata pe tot amplasamentul?

Echipament de stingere a incendiilor

• Exista cel putin un stingator pentru fiecare 200 mp de nivel? (minim 2/nivel)
• Continutul stingătoarelor este adecvat surselor combustibile existente?
• Exista hidranti/furtunuri de incendiu?
• Exista coloana uscata?
• Sunt asigurate pături de incendiu?

Planuri de urgenta (coordonarea evacuarii)

• Exista un plan de urgenta?
• Personalul a fost instruit suficient si corespunzator cu privire la modul de evacuare?
• Exista necesitatea unui instuctaj specializat pentru eventualitatea unei urgente?

Cam asta ar fi o lista de verificare, nu se vrea a fi completa si nici definitiva sau universal aplicabila. Adaptati-o la locatia si activitatea existenta.

Bun, avem o lista, ce facem cu ea? Cea mai buna cale de a gasi informatii necesare este de a face o inspectie a locatiei si de a intervieva persoane cheie, respectiv sefi de loc de munca, administratorul cladirii, cadrul tehnic PSI sau persoana responsabila cu managementul situatiilor de urgenta etc. Verificati si alte documente legate de proiectul constructiei, lista de echipamente, dotari, programe de instruire etc.

La fiecare criteriu de verificare, se noteaza situatia de fapt si, in functie de informatiile obtinute, se recomanda masuri de control. Raportul, care cuprinde lista de verificare, observatiile notate si recomandarile, se inmaneaza managerului locatiei.

In mod normal, acesta ar trebui sa numeasca responsabili, resurse si termene pentru fiecare recomandare in parte. Mai mult, aceasta identificare ar trebui revizuita periodic pentru a afla stadiul in care se afla actiunile recomandate sau daca situatia de fapt s-a schimbat. In multe cazuri insa, aceasta va sfarsi aruncata prin cine stie ce raft sau sertar.

Probabil in alt articol vom vorbi de rolul consultantului in asigurarea urmaririi si monitorizarii masurilor recomandate.

Cam asta ar fi o metoda destul de simpla de identificare a pericolelor de incendiu, iar rezultatul poate constitui elementul de intrare pentru evaluarea riscurilor de incendiu. Dar despre asta, tot intr-un alt articol.

Boli oftalmologice cauzate de computer

Ultimii 20 de ani au cunoscut o creştere a numărului de persoane care suferă de tulburări de vedere. Medicii pun această statistică pe seama schimbării stilului de viaţă al oamenilor şi pe tot mai intensa concentrare asupra obiectelor aflate în apropiere - precum computerul, telefonul mobil sau consolele de jocuri video.

O modalitate de a evita suprasolicitarea ochilor este metoda 20-20: la fiecare 20 de minute de lucru la calculator, priveşte un obiect aflat la distanţă, timp de 20 de secunde. Specialiştii recomandă de asemenea să nu uităm să clipim, întrucât clipitul este mecanismul natural de împrospătare a vederii.

Urmăreşte mai jos un clip cu sfaturi despre cum îţi poţi proteja vederea atunci când eşti nevoit să lucrezi timp îndelungat la calculator.

Despre incendii

Incendiul este un proces complex, cu evoluţie nedeterminată, care necesită 4 elemente definitorii:

- existenţa combustibilului şi acţiunea unei surse de aprindere;
- iniţierea şi dezvoltarea în spaţiu şi timp a procesului de ardere să fie necontrolate;
- procesul de ardere să fie nemotivat social, necesitând o intervenţie organizată în scopul lichidării lui;
- producerea de pierderi materiale în timpul arderii.

Prin urmare, nu orice ardere constituie un incendiu. De exemplu, nu sunt incendii:

• arderea produselor în cuptoare sau în alte instalaţii similare;
• arderea sub control a gunoaielor, ierburilor etc;
• fumigaţii care nu necesită intervenţii de stingere ş.a.

Nu se consideră incendii avariile de natură electrică (scurtcircuite, arcuri electrice întreţinute, explozii etc), produse în instalaţii şi echipamente electrice (transformatoare, staţii de conexiuni, tablouri de distribuţie etc), în cazul în care acestea nu au provocat aprinderea şi arderea instalaţiilor şi echipamentelor vecine sau a celor pe care le deservesc şi la care nu s-a acţionat.

Uneori incendiile sunt consecinţe directe ori indirecte ale altor evenimente care le-au precedat, cum sunt accidente tehnice, avarii, explozii, calamităţi naturale etc. în acest caz, se ia în evidenţă, se cercetează şi analizează evenimentul care a avut loc în întreg ansamblul său, incendiul fiind o componentă a evenimentului respectiv.

Iniţierea unui incendiu presupune următoarele elemente, absolut obligatorii pentru producerea acestuia:

• sursa de aprindere şi, implicit, mijlocul care o produce, sursă care să posede energia minimă necesară pentru aprinderea combustibilului;
• existenţa combustibilului (gazos, lichid, solid), în cantitate suficientă pentru susţinerea arderii;
• existenţa unor împrejurări determinante şi a altor condiţii favorizante, care să pună în contact sursa de aprindere cu masa combustibilă.

INSTRUCTIUNI DE SECURITATE PRIVIND EXPLOATAREA, INTRETINEREA SI REPARAREA ECHIPAMENTELOR DE CALCUL

1. Se interzice angajaţilor să utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc şi pentru care nu au instruirea necesară. Obligaţia instruirii revine şefului direct.
2. Punerea sub tensiune a tablourilor de distribuţie electrică va fi efectuată numai de personalul autorizat în acest scop.
3. Se interzice personalului de deservire a echipamentului de calcul să intervină la tablouri electrice, prize, ştechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalaţii de climatizare sau la orice alte instalaţii auxiliare specifice.
4. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza în succesiunea inversă celei prevăzute la punerea sub tensiune.
5. Punerea în funcţiune a unui echipament după revizii sau reparaţii se va face numai după ce personalul autorizat va efectua revizia sau reparaţia, confirmând că echipamentul respectiv este în bună stare de funcţionare.
6. Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor de calcul.
7. Se interzice efectuarea oricărei intervenţii în timpul funcţionării echipamentelor de calcul.
8. Funcţionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheată de personalul IT, pentru a se putea interveni imediat ce se produce o defecţiune.
9. Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci când se constată o defecţiune a acestuia.
10. Remedierea defecţiunilor se va realiza numai de personalul de întreţinere autorizat.
11. Dacă în timpul funcţionării echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite, acesta va fi oprit şi se va anunţa personalul de întreţinere pentru control şi remediere.
12. Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fără legătură la pământ.
13. Orice intervenţie în timpul funcţionării imprimantelor, permisă în documentaţia tehnică, se va realiza cu luarea măsurilor de evitare a antrenării părţilor corpului de către imprimantă.
14. În cazul unui început de incendiu, la echipamentele de calcul, se va acţiona cu stingătorul cu praf total şi dioxid de carbon sau numai cu dioxid de carbon.
15. Reluarea lucrului în zonele de acţiune a dioxidului se va face numai după ventilarea spaţiilor respective cu instalaţia de climatizare în funcţiune un timp stabilit în funcţie de capacitatea ventilatoarelor şi volumul încăperilor, dar nu mai puţin de o oră.
16. Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra tastaturii. În timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor coloraţi.
17. Se interzice accesul personalului de întreţinere şi reparaţii la echipamentele de calcul pe care nu le cunosc şi pentru care nu au fost instruiţi.
18. Orice reparaţie a echipamentelor de calcul se va efectua în conformitate cu prevederile din documentaţia tehnică a calculatorului.
19. Înainte de începerea oricărei lucrări de reparaţie se vor verifica sculele, dispozitivele de lucru şi echipamentul individual de protecţie adecvat riscurilor existente.
20. Personalul de întreţinere şi reparaţii va verifica existenţa dispozitivelor de protecţie şi a carcaselor şi nu va autoriza punerea în funcţiune a echipamentului respectiv decât după montarea dispozitivelor şi carcaselor de protecţie.
21. Se interzice curăţarea sau ungerea echipamentelor în timpul funcţionării acestora. Curăţarea se va face numai cu produsele prescrise de producătorul echipamentului.
22. Conducătorul locului de muncă împreună cu personalul care lucrează la echipamentele electrice vor verifica permanent imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune (carcase intacte şi la locul lor, capace închise, izolaţia cablurilor ne deteriorate, etc.).
23. Personalul de întreţinere a echipamentelor electrice trebuie să asigure dotarea circuitelor cu siguranţe fuzibile originale şi calibrate corespunzător şi reglarea aparatelor de protecţie pentru a deconecta la curentul de reglaj stabilit de proiectant.
24. Mijloacele şi instalaţiile de protecţie împotriva pericolului de electrocutare vor fi verificate periodic.
25. Se interzice intervenţia la instalaţiile electrice a persoanelor necalificate în meseria de electrician şi neautorizate.
26. Intervenţiile la instalaţiile şi echipamentele electrice trebuie executate conform prevederilor Instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă pentru utilizarea energiei electrice.

La multi ani !

Autorizarea interna

Autorizarea internă din punct de vedere al SSM este obligatorie pentru unele meserii (ocupaţii) ca:

electrician

legător de sarcină

macaragiu

stivuitorist

Autorizarea internă SSM se face după cum urmează:

1. Elaborare deciziei de constituire a comisiei de autorizare.
2. Elaborarea materialelor de instruire şi a testelor.
3. Instruirea SSM a persoanlului în legătură cu specificul meseriei (riscuri specifice, măsuri de reducere a riscului).
4. Test de verificare a aptitudinilor practice.
5. Test de verificare teorie.
6. Evaluarea în urma testelor teoretice şi practice.
7. Întocmirea procesului verbal de examinare.

Lucrul la inaltime

• Toţi cei care lucrează in condiţiile lucrului la inaltime vor purta obligatoriu echipamentul individual de protecţie specific eliminării pericolului căderii in gol (hamuri de siguranţa).
• Echipamentele de lucru ( schele, platforme, etc.), precum si echipamentul individual de protecţie trebuie sa fie in buna stare si sa nu prezinte defecte.
• Lucrul la inaltime trebuie sa se desfasoare numai sub supraveghere. In funcţie de complexitatea lucrărilor si a gradului de periculozitate existent, persoana desemnata pentru supraveghere este conducătorul locului de munca sau conducătorul lucrărilor respective, sau alta persoana desemnata, echivalenta ca funcţie. Contractorul va stabili prin Instructiunile de Executie a Lucrarilor persoanele desemnate sa supravegheze desfasurarea activitatilor.
• Înainte de începerea lucrului persoana desemnata cu supravegherea activitatii trebuie sa verifice daca au fost asigurate toate masurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentării si îmbolnăvirii lucrătorilor.
• Locurile de munca amplasate la inaltime si caile de acces la si de la aceste locuri de munca trebuie marcate si semnalizate corespunzător atât ziua cat si noaptea. Din zona de siguranţa se vor evacua sau proteja echipamentele tehnice care pot fi afectate de eventualele căderi de obiecte de la inaltime.
• La locul de munca aflat la inaltime trebuie ridicate numai materiale strict necesare. Sculele necesare executării diferitelor operaţii trebuie păstrate in buzunare speciale sau teci prinse in centura de siguranţa. Sculele si materialele trebuie sa fie urcate si coborâte pe măsura necesitaţilor cu funie de ajutor, interzicându-se aruncarea acestora de la sol la poziţia de lucru sau invers.
• Oricare dintre lucrători observa ca se desfasoara activitati in condiţii nesigure are datoria sa-i anunţe pe conducatorii procesului de lucru.
• La montarea echipamentelor tehnologice care necesita lucru la inaltime se aplica aceleasi reguli de lucru ca cele pentru structuri metalice. Golurile tehnologice din platforme vor fi protejate pentru prevenirea caderii in gol, de preferinta prin acoperire, iar daca acest lucru nu este posibil atunci vor fi clar marcate si delimitate cu bariere, balustrazi instalate la o distanta de siguranta.
• Personalul muncitor care instaleaza aceste echipamente tehnologice va respecta regulile de protectia muncii pentru lucru la inaltime.

Ce riscuri trebuie luate în considerare?

Mai jos găsiţi o listă a principalelor riscuri asociate cu lucrul la înălţime. Această listă nu este exhaustivă.

• Luarea în considerare a posibilităţii de cădere a obiectelor şi persoanelor;
• Posibilitatea ca vremea şi alte condiţii de mediu să influenţeze condiţiile de lucru (ex. vând, ploaie, zăpadă, praf, gaze, iluminat slab, temperatură etc.);
• Capacitatea platformelor de lucru de a susţine muncitorii, sculele şi alte echipamente;
• Platformele de lucru neprotejate;
• Materialele fragile de pe acoperişuri – azbociment, sticlă, plastic, metal corodat pe marginile acoperişurilor – plane sau în pantă, neprevăzute cu bariere;
• Acces la şi ieşire din zona de lucru;
• Dimensiunea şi schimbările de nivel, fricţiune, pantă şi mediu ale platformelor de lucru;
• Riscul de a aluneca şi de a păşi în afara platformelor;
• Obstrucţionări provocate de materiale, deşeuri sau obiecte fixe sau proeminente;
• Apropierea unor surse de energie, cum ar fi electricitate şi gaze;
• Căderea prin balansare în urma utilizării protecţiilor personale împotriva căderii;
• Căderea printr-o breşă de pe suprafaţa de lucru;
• Muncitorii care lucrează dedesubt sau în apropiere