Vreţi să aveţi o minte clară şi la bătrâneţe ? (2)

Hidrataţi-vă mintea. Un studiu al Universitatii South Florida din 2006 a aratat ca oamenii care beau trei sau mai multe pahare de suc proaspat pe saptamana aveau cu 76% mai putine sanse sa se imbolnaveasca de Alzheimer. Cantitatea mare de polyphenoli, antioxidanti gasiti in fructe, protejeaza creierul de boala. Opt pahare de apa pe zi sunt si ele extrem de benefice pentru minte, intrucat creierul este 80% apa si daca nu este hidratat, neuronii nu pot sa functioneze corect.

Râdeţi. Luati-va o pauza de la problemele cotidiene si radeti. Cititi bancuri, uitati-va la filmulete amuzante. Chiar si anticiparea rasului scade stresul cu 39% pana la 70%! Rasul este extrem de bun si pentru inima.

Dormiţi suficient. Somnul este important pentru o stare mentala buna. Memoria se organizeaza in creier, in timpul somnului. Un studiu al Facultatii de Medicina de la Harvard arata ca mintea aduna bucati separate de informatie si le tese impreuna in timpul somnului. Doctorii ne sfatuiesc sa dormim fix 7 ore!

Folosiţi mirodenii. Atunci cand gatiti, folositi cat mai multe mirodenii la mancare. Rozmarinul, de exemplu, contine acid carnozic, care reduce riscul de atac cerebral cu 40%! Folositi cu incredere condimentele, mai ales scortisoara, sofranul, busuiocul, oregano, cimbrul si salvia.

Studiaţi o limbă străină Nu ezitati sa invatati o limba straina, pentru a evita dementa la batranete. Un studiu al Universitatii York din Toronto arata ca oamenii in varsta care vorbesc mai multe limbi straine au o minte mai clara decat ceilalti.

Nu vă mai uitaţi la TV. O ora de privit la televizor creste riscul de a capata Alzheimer cu 1,3%. Asa ca doctorii recomanda sa va relaxati la TV maxim doua ore pe zi. In schimb, ei propun sa cititi cat mai multe carti.

Spalaţi-vă bine pe dinţi. O gingie inflamata, sangeranda, poate sugera o problema a sanatatii. In plus, toate bacteriile care se strang in gura ajung in sange si apoi la organele vitale, inclusiv la creier. De aici, si o stare mentala extrem de proasta.

Beţi ceai verde si veti castigati cu 20% mai multa sanatate mentala, potrivit unui studiu prezentat in The American Journal of Clinical Nutrition.

Vreţi să aveţi o minte clară şi la bătrâneţe ?

Exista metode de a va mentine creierul tanar. Din pacate, mintea mai buna nu se poate obtine odata cu varsta, ci din contra, pierdem din ea, cu fiecare an ce trece.

Cercetatorii au aflat insa ca exista diverse metode prin care putem opri declinul mintii. Iata cateva dintre acestea:

Dansaţi. "Putine activitati stimuleaza creierul asa de bine ca dansul!", spune doctorul Daniel Amen, autorul cartii "O minte minunata la orice varsta". "Dansul necesita totul, de la coordonare si organizare, la planificare si judecata", a mai scris acesta.


Acelasi lucru este valabil si pentru artele martiale. Ambele cer pozitionarea diferitelor parti ale corpului simultan si in sincron.

Mergeţi la fitness. Sportul creeaza celule noi intr-o zona a creierului vitala memoriei. Cercetatorii de la Universitatea Columbia au masurat volumul sangelui din creierul adultilor care merg la sala de patru ori pe saptamana, timp de patru luni si au descoperit ca toata aceasta activitate duce la producerea mai multor neuroni.

Mâncaţi ouă. Micul dejun ideal este un ou, potrivit medicului Larry McLeary, autorul programului "Incredere in creier". Oul contine vitamina B, care obliga celulele nervoase sa arda glucoza, cea mai importanta sursa de energie a creierului. Oul mai contine si antioxidanti, care protejeaza neuronii de stricaciuni si acizi grasi omega-3, care mentin impulsurile nervoase la ritmuri optime.

Mâncaţi, de asemenea, multe fructe şi legume şi evitaţi mâncărurile grase, care diminueaza abilitatea celulelor nervoase de a comunica intre ele.

Fiţi activi. Nu deveniti lenesi, pentru ca dauneaza grav sanatatii. Implicati-va tot timpul in diverse activitati, pentru a va mentine mintea alerta.

Ce reprezintă stresul în muncă ?

Stresul legat de activitatea profesională apare atunci când solicitarile mediului de muncă depăşesc capacitatea angajaţilor de a le face faţă sau de a le menţine sub control.

Stresul nu este o boală în sine, dar dacă este intens şi de durată, poate să conducă la apariţia unor probleme de sănătate mentală şi fizică. Starea de presiune, poate să îmbunătăţească performanţele şi să aducă o anumită satisfacţie în muncă, prin atingerea obiectivelor urmărite. Dar atunci când solicitările şi presiunile depăşesc anumite limite, ele conduc la stres. Şi această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi, nici pentru întreprindere.

Cazurile expuse mai jos sunt diferite sub numeroase aspecte, dar toate arată în ce mod presiunea poate genera stresul.

W lucrează la o piesă pe o linie de asamblare. Ea nu poate să influenţeze nici ritmul liniei, nici sarcinile monotone şi extrem de repetitive pe care le are de îndeplinit.

X este infirmier într-un spital. A beneficiat de o recentă promovare şi noul său post implică realizarea unor sarcini în afara unităţii. Trebuie să efectueze singur vizite la domiciliul pacienţilor aflaţi în dificultate.

Y ocupă postul de asistent administrativ. Are doi copii mici de care se ocupă singur. În unele zile trebuie să plece de la birou cel târziu la orele 17 pentru a-şi lua copiii de la şcoală. Dar sarcinile pe care le are de îndeplinit la serviciu sunt din ce în ce mai numeroase, iar şeful său ierarhic insistă ca el să-şi termine unele sarcini înainte de a pleca de la birou.

Z lucrează ca proiectantă de sistem într-o societate multinaţională de tehnologie informatică. Ea are un salariu bun, sarcinile pe care le are de îndeplinit sunt stimulative şi este liberă să şi le planifice după cum doreşte. Dar serviciul comercial al societăţii a semnat un acord pentru livrarea în termen scurt a unei  aplicaţii software complexe pe care trebuia să o conceapă împreună cu o echipă al cărei efectiv este insuficient.

Comitetul de Securitate şi Sănătate în Muncă

... este organul paritar constituit la nivelul angajatorului, în vederea participării şi consultării periodice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, astfel încât să fie respectate prevederile art.16 – 18 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006, asigurând :

a) participarea lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor acestora la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă;

b) primirea de către lucrători şi/sau reprezentanţii acestora a tuturor informaţiilor, în conformitate cu prevederile legale, privind riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie atât la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, în general, cât şi la nivelul fiecărui post de lucru şi/sau fiecărei funcţii, precum şi informaţii provenind de la instituţiile de control şi autorităţile competente în domeniu.

1. Firmele care au mai mult de 50 de salariaţi trebuie să îşi constituie CSSM-ul (Comitetului de Securitate şi Sănătate în Muncă). – art. 57 din HG 1425/2006

2. Componenţa CSSM este reglementată în art. 58., art.62 şi art.63 din HG 1425/2006.

3. Reprezentanţii lucrătorilor în CSSM vor fi aleşi în baza art. 52-56 şi art. 59-60 din HG 1425/2006 şi trebuie să aibă minim studii medii, deoarece vor trebui trimiş la un curs de formare minimă în domeniul SSM (art.55 din HG 1425/2006)

4. Funcţionarea CSSM este reglementată în art. 65-66 din HG 1425/2006, din care am extras următoarele prevederi:

• CSSM se întruneşte cel puţin o dată pe trimestru;
• Ordinea de zi a fiecărei întruniri este stabilită de către preşedinte şi secretar, cu consultarea reprezentanţilor lucrătorilor, şi este transmisă membrilor CSSM şi inspectoratului teritorial de muncă cu cel puţin 5 zile înaintea datei stabilite pentru întrunirea comitetului;
• Secretarul CSSM convoacă în scris membrii comitetului cu cel puţin 5 zile înainte de data întrunirii, indicând locul, data şi ora stabilite;
• La fiecare întrunire secretarul CSSM încheie un proces-verbal care va fi semnat de către toţi membrii comitetului;
• Secretarul CSSM transmite inspectoratului teritorial de muncă, în termen de 10 zile de la data întrunirii, o copie a procesului-verbal încheiat.

5. Cel puţin la începutul fiecărui an, Angajatorul trebuie să prezinte CSSM un raport scris care va cuprinde situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă, acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora în anul încheiat, precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se vor realiza în anul următor, conform art. 69 din HG 1425/2006.

6. Angajatorul trebuie să transmită raportul prevăzut la pct.5, avizat de membrii CSSM, în termen de 10 zile, inspectoratului teritorial de muncă.