Evidentiere zonele cu risc ridicat si specific

Definitie

Zonele cu risc ridicat si specific sunt acele zone din cadrul intreprinderii si/sau unitatii in care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate.

In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, dvs., in calitate de angajator, aveti obligatia de a tine evidenta zonelor cu risc ridicat si specific (art. 13 lit. k) din Legea nr. 319/2006).

Evidenta zonelor cu risc ridicat si specific trebuie sa contina:

- nominalizarea acestor zone in cadrul intreprinderii si/sau unitatii;

- masurile stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru aceste zone.

Stabilirea zonelor de munca cu risc ridicat si specific implica:

- identificarea si evaluarea riscurilor/factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala, precum si a  consecintelor actiunii acestora asupra organismului – deces sau invaliditate;

- nivelul cantitativ al factorilor de risc in cazul imbolnavirilor profesionale;

- durata de expunere la actiunile factorilor de risc;

- nivelul morbiditatii prin accidente si boli profesionale.

Masurile de asigurare a securitatii si sanatatii in munca pot fi:

- tehnice;

- organizatorice;

- sanitare;

- de orice alta natura.

Bazate pe evaluarea riscurilor acestea trebuie sa fie adaptate zonelor de munca respective, corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii, avizate odata cu lista zonelor cu risc ridicat specific.

Atentie!

Angajatorul trebuie:

1. sa aduca la cunostinta tuturor lucratorilor care sunt zonele cu risc ridicat si specifici

2. sa aduca la cunostinta conducatorilor locurilor de munca si a lucratorilor care isi desfasoara activitatea in zonele cu risc ridicat si specific masurile stabilite in urma evaluarii riscurilor.

Actiunile pentru realizarea masurilor stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru zonele cu risc ridicat si specific constituie o prioritate in cadrul planului de protectie si prevenire!

Identificarea pericolelor

O buna si completa identificare a pericolelor care pot conduce la incendiu se poate face pe baza unei liste de verificari, avand mai multe criterii de verificare.

Acuratetea identificarii depinde de cat de completa este lista de verificari.

Lista de mai jos poate fi folosita atat la identificarea pericolelor care pot conduce la incendiu, dar si in cazul unui audit privind masurile de control a acestor pericole.

Actiuni preventive

• Exista o identificare de pericole si/sau o evaluare de risc de incendiu?

Surse de aprindere

• Se folosesc aparate de incalzit portabile?
• Exista echipamente electrice (portabile si instalatii fixe)?
• Cum este reglementat fumatul?
• Exista procese generatoare de caldura (incinerare, gatit, sudare etc)

Materiale combustibile (indepartati, reduceti, controlati)

• Exista aglomerari de materiale combustibile depozitate?
• Exista in locatie materiale sau substante inflamabile?
• Exista gunoi depozitat?

Surse de oxigen (reduceti)

• Exista posibilitati de a reduce surse potentiale de oxigen in cazul unui incendiu?

Caracteristici structurale

• Se desfasoara (sau este programata) vreo activitate care poate afecta identificarea pericolelor de incendiu?
• Exista suprafete considerabile de tavan sau pereti acoperite cu materiale/substante combustibile?
• Accesul la echipamentele electrice este liber?
• Cladirea are tavane suspendate?
• Structura si instalatiile cladirii ajuta/impiedica raspandirea incendiului?
• Exista risc de incendiu provocat intentionat?

Detectarea incendiilor si alarmare

• Exista detectoare de fum/caldura?
• Exista butoane de alarma de incendiu?
• Soneriile, clopotele sunt folosite pentru alarmare in caz de incendiu?
• Incendiul poate fi detectat rapid si personalul alarmat prompt?

Cai de evacuare si timpi de evacuare

• Caile de evacuare conduc in directii diferite catre locuri sigure?
• Usile, scarile si coridoarele sunt suficient de largi? (presupuneti ca cea mai larga iesire este blocata, restul iesirilor trebuie sa fie capabile sa asigure iesirea rapida si in siguranta)
• In ce stare sunt caile de evacuare?
• Se folosesc refugii in caz de incendiu?
• Care este frecventa exercitiilor de simulare a incendiilor?
• In ce conditie sunt usile de incendiu?
• Sunt toate caile de evacuare luminate corespunzator?

Semnalizare (evacuare in siguranta)

• Exista semnalizare adecvata pe tot amplasamentul?

Echipament de stingere a incendiilor

• Exista cel putin un stingator pentru fiecare 200 mp de nivel? (minim 2/nivel)
• Continutul stingătoarelor este adecvat surselor combustibile existente?
• Exista hidranti/furtunuri de incendiu?
• Exista coloana uscata?
• Sunt asigurate pături de incendiu?

Planuri de urgenta (coordonarea evacuarii)

• Exista un plan de urgenta?
• Personalul a fost instruit suficient si corespunzator cu privire la modul de evacuare?
• Exista necesitatea unui instuctaj specializat pentru eventualitatea unei urgente?

Cam asta ar fi o lista de verificare, nu se vrea a fi completa si nici definitiva sau universal aplicabila. Adaptati-o la locatia si activitatea existenta.

Bun, avem o lista, ce facem cu ea? Cea mai buna cale de a gasi informatii necesare este de a face o inspectie a locatiei si de a intervieva persoane cheie, respectiv sefi de loc de munca, administratorul cladirii, cadrul tehnic PSI sau persoana responsabila cu managementul situatiilor de urgenta etc. Verificati si alte documente legate de proiectul constructiei, lista de echipamente, dotari, programe de instruire etc.

La fiecare criteriu de verificare, se noteaza situatia de fapt si, in functie de informatiile obtinute, se recomanda masuri de control. Raportul, care cuprinde lista de verificare, observatiile notate si recomandarile, se inmaneaza managerului locatiei.

In mod normal, acesta ar trebui sa numeasca responsabili, resurse si termene pentru fiecare recomandare in parte. Mai mult, aceasta identificare ar trebui revizuita periodic pentru a afla stadiul in care se afla actiunile recomandate sau daca situatia de fapt s-a schimbat. In multe cazuri insa, aceasta va sfarsi aruncata prin cine stie ce raft sau sertar.

Probabil in alt articol vom vorbi de rolul consultantului in asigurarea urmaririi si monitorizarii masurilor recomandate.

Cam asta ar fi o metoda destul de simpla de identificare a pericolelor de incendiu, iar rezultatul poate constitui elementul de intrare pentru evaluarea riscurilor de incendiu. Dar despre asta, tot intr-un alt articol.

Boli oftalmologice cauzate de computer

Ultimii 20 de ani au cunoscut o creştere a numărului de persoane care suferă de tulburări de vedere. Medicii pun această statistică pe seama schimbării stilului de viaţă al oamenilor şi pe tot mai intensa concentrare asupra obiectelor aflate în apropiere - precum computerul, telefonul mobil sau consolele de jocuri video.

O modalitate de a evita suprasolicitarea ochilor este metoda 20-20: la fiecare 20 de minute de lucru la calculator, priveşte un obiect aflat la distanţă, timp de 20 de secunde. Specialiştii recomandă de asemenea să nu uităm să clipim, întrucât clipitul este mecanismul natural de împrospătare a vederii.

Urmăreşte mai jos un clip cu sfaturi despre cum îţi poţi proteja vederea atunci când eşti nevoit să lucrezi timp îndelungat la calculator.

Despre incendii

Incendiul este un proces complex, cu evoluţie nedeterminată, care necesită 4 elemente definitorii:

- existenţa combustibilului şi acţiunea unei surse de aprindere;
- iniţierea şi dezvoltarea în spaţiu şi timp a procesului de ardere să fie necontrolate;
- procesul de ardere să fie nemotivat social, necesitând o intervenţie organizată în scopul lichidării lui;
- producerea de pierderi materiale în timpul arderii.

Prin urmare, nu orice ardere constituie un incendiu. De exemplu, nu sunt incendii:

• arderea produselor în cuptoare sau în alte instalaţii similare;
• arderea sub control a gunoaielor, ierburilor etc;
• fumigaţii care nu necesită intervenţii de stingere ş.a.

Nu se consideră incendii avariile de natură electrică (scurtcircuite, arcuri electrice întreţinute, explozii etc), produse în instalaţii şi echipamente electrice (transformatoare, staţii de conexiuni, tablouri de distribuţie etc), în cazul în care acestea nu au provocat aprinderea şi arderea instalaţiilor şi echipamentelor vecine sau a celor pe care le deservesc şi la care nu s-a acţionat.

Uneori incendiile sunt consecinţe directe ori indirecte ale altor evenimente care le-au precedat, cum sunt accidente tehnice, avarii, explozii, calamităţi naturale etc. în acest caz, se ia în evidenţă, se cercetează şi analizează evenimentul care a avut loc în întreg ansamblul său, incendiul fiind o componentă a evenimentului respectiv.

Iniţierea unui incendiu presupune următoarele elemente, absolut obligatorii pentru producerea acestuia:

• sursa de aprindere şi, implicit, mijlocul care o produce, sursă care să posede energia minimă necesară pentru aprinderea combustibilului;
• existenţa combustibilului (gazos, lichid, solid), în cantitate suficientă pentru susţinerea arderii;
• existenţa unor împrejurări determinante şi a altor condiţii favorizante, care să pună în contact sursa de aprindere cu masa combustibilă.

INSTRUCTIUNI DE SECURITATE PRIVIND EXPLOATAREA, INTRETINEREA SI REPARAREA ECHIPAMENTELOR DE CALCUL

1. Se interzice angajaţilor să utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc şi pentru care nu au instruirea necesară. Obligaţia instruirii revine şefului direct.
2. Punerea sub tensiune a tablourilor de distribuţie electrică va fi efectuată numai de personalul autorizat în acest scop.
3. Se interzice personalului de deservire a echipamentului de calcul să intervină la tablouri electrice, prize, ştechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalaţii de climatizare sau la orice alte instalaţii auxiliare specifice.
4. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza în succesiunea inversă celei prevăzute la punerea sub tensiune.
5. Punerea în funcţiune a unui echipament după revizii sau reparaţii se va face numai după ce personalul autorizat va efectua revizia sau reparaţia, confirmând că echipamentul respectiv este în bună stare de funcţionare.
6. Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor de calcul.
7. Se interzice efectuarea oricărei intervenţii în timpul funcţionării echipamentelor de calcul.
8. Funcţionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheată de personalul IT, pentru a se putea interveni imediat ce se produce o defecţiune.
9. Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci când se constată o defecţiune a acestuia.
10. Remedierea defecţiunilor se va realiza numai de personalul de întreţinere autorizat.
11. Dacă în timpul funcţionării echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite, acesta va fi oprit şi se va anunţa personalul de întreţinere pentru control şi remediere.
12. Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fără legătură la pământ.
13. Orice intervenţie în timpul funcţionării imprimantelor, permisă în documentaţia tehnică, se va realiza cu luarea măsurilor de evitare a antrenării părţilor corpului de către imprimantă.
14. În cazul unui început de incendiu, la echipamentele de calcul, se va acţiona cu stingătorul cu praf total şi dioxid de carbon sau numai cu dioxid de carbon.
15. Reluarea lucrului în zonele de acţiune a dioxidului se va face numai după ventilarea spaţiilor respective cu instalaţia de climatizare în funcţiune un timp stabilit în funcţie de capacitatea ventilatoarelor şi volumul încăperilor, dar nu mai puţin de o oră.
16. Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra tastaturii. În timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor coloraţi.
17. Se interzice accesul personalului de întreţinere şi reparaţii la echipamentele de calcul pe care nu le cunosc şi pentru care nu au fost instruiţi.
18. Orice reparaţie a echipamentelor de calcul se va efectua în conformitate cu prevederile din documentaţia tehnică a calculatorului.
19. Înainte de începerea oricărei lucrări de reparaţie se vor verifica sculele, dispozitivele de lucru şi echipamentul individual de protecţie adecvat riscurilor existente.
20. Personalul de întreţinere şi reparaţii va verifica existenţa dispozitivelor de protecţie şi a carcaselor şi nu va autoriza punerea în funcţiune a echipamentului respectiv decât după montarea dispozitivelor şi carcaselor de protecţie.
21. Se interzice curăţarea sau ungerea echipamentelor în timpul funcţionării acestora. Curăţarea se va face numai cu produsele prescrise de producătorul echipamentului.
22. Conducătorul locului de muncă împreună cu personalul care lucrează la echipamentele electrice vor verifica permanent imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune (carcase intacte şi la locul lor, capace închise, izolaţia cablurilor ne deteriorate, etc.).
23. Personalul de întreţinere a echipamentelor electrice trebuie să asigure dotarea circuitelor cu siguranţe fuzibile originale şi calibrate corespunzător şi reglarea aparatelor de protecţie pentru a deconecta la curentul de reglaj stabilit de proiectant.
24. Mijloacele şi instalaţiile de protecţie împotriva pericolului de electrocutare vor fi verificate periodic.
25. Se interzice intervenţia la instalaţiile electrice a persoanelor necalificate în meseria de electrician şi neautorizate.
26. Intervenţiile la instalaţiile şi echipamentele electrice trebuie executate conform prevederilor Instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă pentru utilizarea energiei electrice.

La multi ani !

Autorizarea interna

Autorizarea internă din punct de vedere al SSM este obligatorie pentru unele meserii (ocupaţii) ca:

electrician

legător de sarcină

macaragiu

stivuitorist

Autorizarea internă SSM se face după cum urmează:

1. Elaborare deciziei de constituire a comisiei de autorizare.
2. Elaborarea materialelor de instruire şi a testelor.
3. Instruirea SSM a persoanlului în legătură cu specificul meseriei (riscuri specifice, măsuri de reducere a riscului).
4. Test de verificare a aptitudinilor practice.
5. Test de verificare teorie.
6. Evaluarea în urma testelor teoretice şi practice.
7. Întocmirea procesului verbal de examinare.

Lucrul la inaltime

• Toţi cei care lucrează in condiţiile lucrului la inaltime vor purta obligatoriu echipamentul individual de protecţie specific eliminării pericolului căderii in gol (hamuri de siguranţa).
• Echipamentele de lucru ( schele, platforme, etc.), precum si echipamentul individual de protecţie trebuie sa fie in buna stare si sa nu prezinte defecte.
• Lucrul la inaltime trebuie sa se desfasoare numai sub supraveghere. In funcţie de complexitatea lucrărilor si a gradului de periculozitate existent, persoana desemnata pentru supraveghere este conducătorul locului de munca sau conducătorul lucrărilor respective, sau alta persoana desemnata, echivalenta ca funcţie. Contractorul va stabili prin Instructiunile de Executie a Lucrarilor persoanele desemnate sa supravegheze desfasurarea activitatilor.
• Înainte de începerea lucrului persoana desemnata cu supravegherea activitatii trebuie sa verifice daca au fost asigurate toate masurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentării si îmbolnăvirii lucrătorilor.
• Locurile de munca amplasate la inaltime si caile de acces la si de la aceste locuri de munca trebuie marcate si semnalizate corespunzător atât ziua cat si noaptea. Din zona de siguranţa se vor evacua sau proteja echipamentele tehnice care pot fi afectate de eventualele căderi de obiecte de la inaltime.
• La locul de munca aflat la inaltime trebuie ridicate numai materiale strict necesare. Sculele necesare executării diferitelor operaţii trebuie păstrate in buzunare speciale sau teci prinse in centura de siguranţa. Sculele si materialele trebuie sa fie urcate si coborâte pe măsura necesitaţilor cu funie de ajutor, interzicându-se aruncarea acestora de la sol la poziţia de lucru sau invers.
• Oricare dintre lucrători observa ca se desfasoara activitati in condiţii nesigure are datoria sa-i anunţe pe conducatorii procesului de lucru.
• La montarea echipamentelor tehnologice care necesita lucru la inaltime se aplica aceleasi reguli de lucru ca cele pentru structuri metalice. Golurile tehnologice din platforme vor fi protejate pentru prevenirea caderii in gol, de preferinta prin acoperire, iar daca acest lucru nu este posibil atunci vor fi clar marcate si delimitate cu bariere, balustrazi instalate la o distanta de siguranta.
• Personalul muncitor care instaleaza aceste echipamente tehnologice va respecta regulile de protectia muncii pentru lucru la inaltime.

Ce riscuri trebuie luate în considerare?

Mai jos găsiţi o listă a principalelor riscuri asociate cu lucrul la înălţime. Această listă nu este exhaustivă.

• Luarea în considerare a posibilităţii de cădere a obiectelor şi persoanelor;
• Posibilitatea ca vremea şi alte condiţii de mediu să influenţeze condiţiile de lucru (ex. vând, ploaie, zăpadă, praf, gaze, iluminat slab, temperatură etc.);
• Capacitatea platformelor de lucru de a susţine muncitorii, sculele şi alte echipamente;
• Platformele de lucru neprotejate;
• Materialele fragile de pe acoperişuri – azbociment, sticlă, plastic, metal corodat pe marginile acoperişurilor – plane sau în pantă, neprevăzute cu bariere;
• Acces la şi ieşire din zona de lucru;
• Dimensiunea şi schimbările de nivel, fricţiune, pantă şi mediu ale platformelor de lucru;
• Riscul de a aluneca şi de a păşi în afara platformelor;
• Obstrucţionări provocate de materiale, deşeuri sau obiecte fixe sau proeminente;
• Apropierea unor surse de energie, cum ar fi electricitate şi gaze;
• Căderea prin balansare în urma utilizării protecţiilor personale împotriva căderii;
• Căderea printr-o breşă de pe suprafaţa de lucru;
• Muncitorii care lucrează dedesubt sau în apropiere

Vreţi să aveţi o minte clară şi la bătrâneţe ? (2)

Hidrataţi-vă mintea. Un studiu al Universitatii South Florida din 2006 a aratat ca oamenii care beau trei sau mai multe pahare de suc proaspat pe saptamana aveau cu 76% mai putine sanse sa se imbolnaveasca de Alzheimer. Cantitatea mare de polyphenoli, antioxidanti gasiti in fructe, protejeaza creierul de boala. Opt pahare de apa pe zi sunt si ele extrem de benefice pentru minte, intrucat creierul este 80% apa si daca nu este hidratat, neuronii nu pot sa functioneze corect.

Râdeţi. Luati-va o pauza de la problemele cotidiene si radeti. Cititi bancuri, uitati-va la filmulete amuzante. Chiar si anticiparea rasului scade stresul cu 39% pana la 70%! Rasul este extrem de bun si pentru inima.

Dormiţi suficient. Somnul este important pentru o stare mentala buna. Memoria se organizeaza in creier, in timpul somnului. Un studiu al Facultatii de Medicina de la Harvard arata ca mintea aduna bucati separate de informatie si le tese impreuna in timpul somnului. Doctorii ne sfatuiesc sa dormim fix 7 ore!

Folosiţi mirodenii. Atunci cand gatiti, folositi cat mai multe mirodenii la mancare. Rozmarinul, de exemplu, contine acid carnozic, care reduce riscul de atac cerebral cu 40%! Folositi cu incredere condimentele, mai ales scortisoara, sofranul, busuiocul, oregano, cimbrul si salvia.

Studiaţi o limbă străină Nu ezitati sa invatati o limba straina, pentru a evita dementa la batranete. Un studiu al Universitatii York din Toronto arata ca oamenii in varsta care vorbesc mai multe limbi straine au o minte mai clara decat ceilalti.

Nu vă mai uitaţi la TV. O ora de privit la televizor creste riscul de a capata Alzheimer cu 1,3%. Asa ca doctorii recomanda sa va relaxati la TV maxim doua ore pe zi. In schimb, ei propun sa cititi cat mai multe carti.

Spalaţi-vă bine pe dinţi. O gingie inflamata, sangeranda, poate sugera o problema a sanatatii. In plus, toate bacteriile care se strang in gura ajung in sange si apoi la organele vitale, inclusiv la creier. De aici, si o stare mentala extrem de proasta.

Beţi ceai verde si veti castigati cu 20% mai multa sanatate mentala, potrivit unui studiu prezentat in The American Journal of Clinical Nutrition.

Vreţi să aveţi o minte clară şi la bătrâneţe ?

Exista metode de a va mentine creierul tanar. Din pacate, mintea mai buna nu se poate obtine odata cu varsta, ci din contra, pierdem din ea, cu fiecare an ce trece.

Cercetatorii au aflat insa ca exista diverse metode prin care putem opri declinul mintii. Iata cateva dintre acestea:

Dansaţi. "Putine activitati stimuleaza creierul asa de bine ca dansul!", spune doctorul Daniel Amen, autorul cartii "O minte minunata la orice varsta". "Dansul necesita totul, de la coordonare si organizare, la planificare si judecata", a mai scris acesta.


Acelasi lucru este valabil si pentru artele martiale. Ambele cer pozitionarea diferitelor parti ale corpului simultan si in sincron.

Mergeţi la fitness. Sportul creeaza celule noi intr-o zona a creierului vitala memoriei. Cercetatorii de la Universitatea Columbia au masurat volumul sangelui din creierul adultilor care merg la sala de patru ori pe saptamana, timp de patru luni si au descoperit ca toata aceasta activitate duce la producerea mai multor neuroni.

Mâncaţi ouă. Micul dejun ideal este un ou, potrivit medicului Larry McLeary, autorul programului "Incredere in creier". Oul contine vitamina B, care obliga celulele nervoase sa arda glucoza, cea mai importanta sursa de energie a creierului. Oul mai contine si antioxidanti, care protejeaza neuronii de stricaciuni si acizi grasi omega-3, care mentin impulsurile nervoase la ritmuri optime.

Mâncaţi, de asemenea, multe fructe şi legume şi evitaţi mâncărurile grase, care diminueaza abilitatea celulelor nervoase de a comunica intre ele.

Fiţi activi. Nu deveniti lenesi, pentru ca dauneaza grav sanatatii. Implicati-va tot timpul in diverse activitati, pentru a va mentine mintea alerta.

Ce reprezintă stresul în muncă ?

Stresul legat de activitatea profesională apare atunci când solicitarile mediului de muncă depăşesc capacitatea angajaţilor de a le face faţă sau de a le menţine sub control.

Stresul nu este o boală în sine, dar dacă este intens şi de durată, poate să conducă la apariţia unor probleme de sănătate mentală şi fizică. Starea de presiune, poate să îmbunătăţească performanţele şi să aducă o anumită satisfacţie în muncă, prin atingerea obiectivelor urmărite. Dar atunci când solicitările şi presiunile depăşesc anumite limite, ele conduc la stres. Şi această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi, nici pentru întreprindere.

Cazurile expuse mai jos sunt diferite sub numeroase aspecte, dar toate arată în ce mod presiunea poate genera stresul.

W lucrează la o piesă pe o linie de asamblare. Ea nu poate să influenţeze nici ritmul liniei, nici sarcinile monotone şi extrem de repetitive pe care le are de îndeplinit.

X este infirmier într-un spital. A beneficiat de o recentă promovare şi noul său post implică realizarea unor sarcini în afara unităţii. Trebuie să efectueze singur vizite la domiciliul pacienţilor aflaţi în dificultate.

Y ocupă postul de asistent administrativ. Are doi copii mici de care se ocupă singur. În unele zile trebuie să plece de la birou cel târziu la orele 17 pentru a-şi lua copiii de la şcoală. Dar sarcinile pe care le are de îndeplinit la serviciu sunt din ce în ce mai numeroase, iar şeful său ierarhic insistă ca el să-şi termine unele sarcini înainte de a pleca de la birou.

Z lucrează ca proiectantă de sistem într-o societate multinaţională de tehnologie informatică. Ea are un salariu bun, sarcinile pe care le are de îndeplinit sunt stimulative şi este liberă să şi le planifice după cum doreşte. Dar serviciul comercial al societăţii a semnat un acord pentru livrarea în termen scurt a unei  aplicaţii software complexe pe care trebuia să o conceapă împreună cu o echipă al cărei efectiv este insuficient.

Comitetul de Securitate şi Sănătate în Muncă

... este organul paritar constituit la nivelul angajatorului, în vederea participării şi consultării periodice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, astfel încât să fie respectate prevederile art.16 – 18 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006, asigurând :

a) participarea lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor acestora la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă;

b) primirea de către lucrători şi/sau reprezentanţii acestora a tuturor informaţiilor, în conformitate cu prevederile legale, privind riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie atât la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, în general, cât şi la nivelul fiecărui post de lucru şi/sau fiecărei funcţii, precum şi informaţii provenind de la instituţiile de control şi autorităţile competente în domeniu.

1. Firmele care au mai mult de 50 de salariaţi trebuie să îşi constituie CSSM-ul (Comitetului de Securitate şi Sănătate în Muncă). – art. 57 din HG 1425/2006

2. Componenţa CSSM este reglementată în art. 58., art.62 şi art.63 din HG 1425/2006.

3. Reprezentanţii lucrătorilor în CSSM vor fi aleşi în baza art. 52-56 şi art. 59-60 din HG 1425/2006 şi trebuie să aibă minim studii medii, deoarece vor trebui trimiş la un curs de formare minimă în domeniul SSM (art.55 din HG 1425/2006)

4. Funcţionarea CSSM este reglementată în art. 65-66 din HG 1425/2006, din care am extras următoarele prevederi:

• CSSM se întruneşte cel puţin o dată pe trimestru;
• Ordinea de zi a fiecărei întruniri este stabilită de către preşedinte şi secretar, cu consultarea reprezentanţilor lucrătorilor, şi este transmisă membrilor CSSM şi inspectoratului teritorial de muncă cu cel puţin 5 zile înaintea datei stabilite pentru întrunirea comitetului;
• Secretarul CSSM convoacă în scris membrii comitetului cu cel puţin 5 zile înainte de data întrunirii, indicând locul, data şi ora stabilite;
• La fiecare întrunire secretarul CSSM încheie un proces-verbal care va fi semnat de către toţi membrii comitetului;
• Secretarul CSSM transmite inspectoratului teritorial de muncă, în termen de 10 zile de la data întrunirii, o copie a procesului-verbal încheiat.

5. Cel puţin la începutul fiecărui an, Angajatorul trebuie să prezinte CSSM un raport scris care va cuprinde situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă, acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora în anul încheiat, precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se vor realiza în anul următor, conform art. 69 din HG 1425/2006.

6. Angajatorul trebuie să transmită raportul prevăzut la pct.5, avizat de membrii CSSM, în termen de 10 zile, inspectoratului teritorial de muncă.

INSTRUCTIUNI DE SECURITATE PENTRU ACTIVITATEA DE BIROU

1. La sediul societatii  se vor pastra  numai piese de  mobilier (birouri, mese, scaune, cuiere, dulapuri, fisete, case de bani, etc.)  in perfecta stare de functionare  si astfel amplasate  (pozitionate) incit sa nu provoace accidente.
2. Orice  obiect de birotica depistat ca defect, va fi reparat imediat; daca acest lucru nu este posibil, obiectul respectiv va fi retras la magazie (incuiat)  astfel incit sa nu se mai permita folosirea sa in stare defecta si a se elimina  posibilitatea producerii unui accident.
3. Repararea  biroticii se va executa numai cu personal calificat de la unitati de profil  ( specializate) pe baza de comanda. Este interzisa repararea cu mijloace improvizate, cu personal neinstruit, in conditii care sa conduca la accidente.
4. Orice fel de reparatii la instalatiile electrice (tablouri de siguranta, iluminat, prize, etc.), sanitare, de gaze, incalzire si altele  asemenea se vor  executa prin firme specializate, pe baza de comanda.
5. Amplasarea birourilor de lucru, meselor, dulapurilor, scaunelor, se va face astfel incit sa se asigure o circulatie lejera, fara pericol de accidentare.
6. Cablurile electrice de alimentare a aparatelor  electrice (lampi de  birou, calculatoare, radiatoare, etc.) precum si cablurile telefonice vor fi astfel amplasate  incit sa elimine posibilitatea  accidentarii (impiedicarea persoanelor). Periodic se va proceda la verificarea integritatii acestora si eliminarea oricarui pericol de electrocutare.
7. Se interzice utilizarea oricaror echipamente electrice  prezentind defectiuni precum: prize sparte sau avariate  ca urmare a unor scurtcircuite, arcuri electrice, etc.;conductori neizolati sau avind izolatia deteriorata; radiatoare electrice improvizate si altele asemenea.
8. Este interzisa  depozitarea sau amplasarea  provizorie la inaltime  (pe dulapuri, cuiere, etc.) a unor piese care, prin cadere, sa poata provoca accidente.
9. Se interzice accesul la sediile societatii a persoanelor in stare de ebrietate  sau consumul bauturilor alcoolice in incinta. In situatiile in care are loc sarbatorirea  unui eveniment deosebit, consumul bauturilor alcoolice se va face cu aprobarea  conducatorului cu cel mai inalt grad,  limitat cantitativ, astfel incit in nici o situatie san nu se ajunga  la accidente de munca. Raspunderea in astfel de situatii revine in totalitate  conducatorului unitatii, care are obligatia de a supraveghea  buna desfasurare, fara incidente, a unor astfel de evenimente. In astfel de cazuri, conducatorul unitatii va parasi ultimul locul de munca  si numai dupa ce se va verifica, in prealabil, ca nu exista nici un fel de risc de producere a unor evenimente deosebite (incendiu, accidente, etc.).
10. Pozitia de lucru la birou si amplasarea scaunului fata de masa de lucru se vor alege astfel incit sa asigure conditii de munca optime, cu siguranta deplina. Este interzis a se balansa scaunul de lucru sau  de a se sta  pe acesta  in conditii prezentind  risc de  accidente ( inclinat, etc.).
11. La sediul societatii se va asigura un grad de curatenie, pe jos, in incaperile de lucru si pe culoare, holuri, grupuri sanitare , astfel incit sa nu existe pericol de alunecare. Vor fi indepartate imediat eventualele  coji sau  resturi ce pot conduce la cadere prin alunecare.
12. Pardoselile din incaperi trebuie sa fie intretinute, iar urmele de ulei, apa, alte lichide, trebuie inlaturate pentru a se evita alunecarile. Trebuie semnalate si remediate urgent orice defectiuni in pardoseli (sparturi sau rupturi de linoleum, covoare, etc.)
13. In situatii de inghet, polei (iarna), zona de  circulatie aferenta  sediului firmei va fi curatata de zapada sau gheata dupa caz, si se vor arunca pe jos materiale care sa elimine riscul de accidentare prin alunecare (nisip, sare si altele  asemenea)
14. Fiecare angajat  trebuie sa cunoasca  si sa  aplice  normele de protectia  muncii si paza contra incendiilor  in birou  sau in incaperea in care isi desfasoara activitatea, precum si in alte zone in care are acces pentru rezolvarea  sarcinilor de serviciu sau pe timpul pauzelor de masa.
15. Orice deplasare dintr-o incapere in alta  se va efectua atent,  cu fata inainte. Deschiderea usii se va executa lent pentru a nu accidenta  vreo persoana  aflata in incaperea alaturata, in imediata apropiere a ei.
16. Circulatia pe scari  se va efectua respectindu-se  urmatoarele norme:

a)          deplasarea se face numai pe partea  dreapta;

b)          se va merge incet, unul dupa altul, in sir simplu;

c)          se va sprijini de mina curenta (balustrada), nu se va citi in timp ce se urca  sau coboara pe scari, nu se va aprinde tigara, nu se vor numara bani sau citi ziare sau documente, nu se va merge distrat, sarind cite doua sau trei trepte  deodata, etc.;

d)          vor fi indepartate  de pe trepte toate obiectele  care ar putea provoca alunecarea ( creioane,  cotoare sau coji de fructe, etc.).

17. Cind trebuie luat un obiect aflat la inaltime, obligatoriu se va folosi o scara sigura. Este interzis sa se improvizeze  podete formate din scaune, cutii, sertare, asezate unele peste altele, deoarece,  nefiind stabile, se pot rasturna.
18. La folosirea ascensoarelor, vor fi respectate urmatoarele norme:

a)          este interzisa  intrarea sau iesirea din cabina in fuga;

b)          este interzisa impiedicarea  functionarii normale a usii ascensorului;

c)          totdeauna se  intra  cu fata inainte in cabina;

d)          nu se va depasi sarcina maxima de transport a ascensorului, iar incarcaturab va trebui repartizata uniform pe platforma cabinei;

e)          se va semnala spre depanare orice defectiune  constatata la  ascensor.

19. Usile cu geamuri si ferestre trebuie manevrate atent. Este interzis a se sprijini sau a se  impinge de partea de sticla a usilor sau ferestrelor.
20. La iesirea din cladire, orice persoana  se va asigura in toate directiile pentru a  nu fi surprinsa de vreun mijloc de transport sau de masini care ies din garaj.
21. In timpul programului, trebuie folosita  o  incaltaminte corespunzatoare pentru a se evita orice sursa de accident.
22. Pentru protectia personalului care face curatenie, cioburile de sticla  trebuie depuse astfel incit sa poata fi usor  identificate de acest personal, de preferat fiind sa se lase la vedere, pe birou.
23. Pentru ridicarea obiectelor, efortul  trebuie facut cu muschii picioarelor si nu cu muschii spatelui. Trebuie  evitate intinderile rapide  ale bratelor si intoarcerile  bruste.
24. Atunci cind se foloseste un cutit de mina, foarfece, briceag, cutter, lama, etc. pentru taierea unei coli de hirtie, carton, sau sfori (si altele asemenea), operatiunea respectiva se va efectua cu atentie pentru evitarea pericolului de taiere (autoaccidentare  sau accidentarea unei alte persoane aflate in zona). Operatiunea respectiva se va efectua intr-un loc si in imprejurari lipsite de risc.
25. Sertarele birourilor  se vor tine in mod normal in pozitia  inchis. Deschiderea lor se va face numai in conditii care sa nu provoace accidentarea persoanelor  aflate in trecere  prin zona.
26. Se interzice  introducerea la locurile de munca  a unor substante periculoase, toxice, nocive (solventi, benzina, acizi, etc.).
27. Transportarea si  montarea  accesoriilor pentru pregatirea personalului (flip-chart, tabla magnetica, smart-board, ecrane, retroproiectoare)  se va face cu deosebita atentie, pentru evitarea pericolelor de lovire- zdrobire a degetelor sau ce pot apare prin caderea acestora de la  inaltime.
28. Este interzisa  desfasurarea  oricaror activitati  care nu au legatura cu serviciul si care pot conduce  la accidentarea altor persoane (utilizarea ustensilelor din trusa de machiaj, etc.).
29. Salariatii care, pe linga activitatea de birou sunt trimisi in delegatie, pe teren, cu sau fara delegatie scrisa, vor fi instruiti asupra instructiunilor de  securitatea muncii pe timpul deplasarii, pe jos sau cu autovehiculele societatii.
30. Toti angajatii sunt obligati  sa cunoasca si sa respecte instructiunile pentru utilizarea  instalatiilor electrice din biroul in care lucreaza ca si din alte zone  la care au acces pentru rezolvarea  sarcinilor de serviciu.

Cutremur de pământ

Cutremurul reprezintă o ruptură brutală a rocilor din scoarţa terestră, datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a solului. Unele din cauzele cutremurelor pot fi erupţiile vulcanice, replicile seismice, tsunami, lichefieri ale terenului şi alunecări de teren, impactul cu meteoriţi, explozii subterane, edificii care se prăbuşesc, etc. În general, doar cutremurele de o magnitudine mare produc victime şi pagube materiale prin distrugerea structurilor create de om, valuri tsunami, avalanşe şi alunecări de teren.

Cum te pregăteşti acasă pentru cutremur ?

Discută cu familia despre cutremur şi un loc de întâlnire după cutremur, în aer liber şi nu departe de casă.

Caută locul cel mai sigur din locuinţă: colţurile interioare ale pereţilor de rezistenţă, golurile de sub uşi, locurile de sub scheletul clădirii, mesele, paturile. Instruieşte copiii să se ascundă în aceste locuri.

Verifică tavanele, acoperişul, coşurile, reţeaua electrică, ţevile de gaze. Ancorează mobila grea, dulapurile cu cărţi, în aşa fel ca în caz de cădere să nu blocheze ieşirea. Paturile din dormitoare trebuie să se afle departe de ferestre, oglinzi, poliţe cu cărţi.

Ţine la îndemână trusa de prim–ajutor.

Dacă iei regulat medicamente, pregăteşte rezerve.

Pregăteşte un radio cu baterii, lanterna, chibrituri.

Pune actele şi obiectele de preţ într-o geantă la îndemână.

Cum te pregăteşti la serviciu pentru cutremur ?

Repartizează obligaţii astfel ca toţi să ştie ce să facă ca să nu-i încurce pe alţii.

Ţine clădirile în ordine, nu bloca coridoarele, scările.

Verifică uşile, să se deschidă uşor şi repede.

Este recomandabil să ai stingătoare, amplasate în locuri cunoscute şi să ştii să le utilizezi.

Obişnuieşte-te să te gândeşti la protecţie şi atunci când te afli în altă locaţie (în concediu, la spectacole, în vizită).

Ce faci în timpul cutremurului ?

Cutremurul începe cu o vibraţie a suprafeţei terestre. Cât de mare ar fi frica, trebuie să-ţi păstrezi calmul. Luciditatea îţi aduce şanse mai multe să scapi nevătămat.

Pericolul cel mai mare vine de la obiectele ce cad de deasupra ta.

Nu intra în panică!

Nu alerga.

Trebuie doar să alegi metoda adecvată de reacţie: fie părăseşti clădirea, fie ocupi unul din locurile mai puţin periculoase din interior.

Dacă părăseşte clădirea nu te folosi de ascensor şi de scări.

Dacă te afli pe stradă, rămâi acolo, la distanţă de clădiri.

Dacă te afli într-un automobil în mişcare, frânează uşor şi opreşte-te pe un loc deschis.

Când cutremurul te surprinde în locurile publice (magazin, cinematograf, restaurant) nu te speria dacă se întrerupe lumina, sună sirena, auzi spărgându-se geamuri sau ţipete de oameni.

Ce trebuie făcut după cutremur ?

Când cutremurul s-a terminat, probabil vei depista în jurul tău distrugeri şi sinistraţi.

Ajută la înlăturarea urmărilor dând prioritate celor răniţi.

Nu mişca răniţii grav dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar, până la acordarea de ajutor medical calificat.

Participă la evacuarea sinistraţilor de sub dărâmături.

Informează autorităţile la 112 despre posibile infracţiuni ce se produc în zona respectivă. De asemenea, combate persoane care răspândesc zvonuri, nu intervenii în locurile unde nu eşti calificat, nu încurca activitatea serviciilor de intervenţie profesioniste, nu folosi apa din rezervoarele deschise până ce nu sunt controlate.

La verificarea clădirilor foloseşte o cască de protecţie.

Ce faci dacă ai fost blocat de cutremur ?

Dacă ai fost surprins sub dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o incintă, fi calm.

Varianta clasică de comunicare cu cei de afară, care vor concentra personal specializat şi aparate de ascultare ca să identifice locurile cu persoane blocate, este să baţi la intervale regulate cu un obiect tare în conducte sau în pereţii incintei, iar dacă ai stabilit contactul verbal, să furnizezi informaţiile cerute şi să ceri prim-ajutor.

La evacuare dă prioritate celor răniţi, copiilor, femeilor, bătrânilor şi ascultă recomandările personalului din serviciile profesioniste.

Acordă-ţi primul ajutor, respiră uşor şi regulat, pregăteşte-te mintal pentru foame şi sete.

Nu fuma – economiseşti oxigenul!

Mişcă-te atent, ca să nu produci noi prăbuşiri. Orientează-te după mişcarea aerului.

Trecând printr-un loc îngust, relaxează muşchii, lipeşte coatele de şolduri, împinge cu picioarele. 

Dacă cutremurul te-a acoperit cu pământ, încearcă să te întorci pe burtă, ca să uşurezi presiunea pe torace şi pe abdomen.

Masează-ţi mâinile şi picioarele pentru a menţine circulaţia sângelui. Dacă apare setea, poţi pune în gură o pietricică netedă sau un colţ de tricou şi suge, respirând pe nas.

Cum scoţi o victimă de sub dărâmături ?

Înainte de toate, ia contact cu el. Dacă este posibil, aprovizionează-l cu aer, apă, medicamente, până când momentul scoaterii e lipsit de riscuri. Cel mai bine, dacă este posibil, este de făcut o spărtură. Pentru aceasta nu alege locul unde sau adunat pietre, pentru că ele pot să se răstoarne şi să îngreuneze lucrul. Întăreşte spărtura cu stinghii, grinzi, bare. În drum spre sinistrat ia tot ce poate împiedica scoaterea lui. Mai întâi se înlătură dărâmăturile mari, apoi cele mici. Sinistratului mai întâi se eliberează capul şi partea de sus a corpului, apoi picioarele.

Reguli de comportare în cazul producerii unui cutremur

Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panica.
Rămâneţi în locul unde va aflaţi, în clădiri sau în exteriorul acestora.
Dacă cutremurul va surprins în interior, opriţi alimentarea locuinţei cu gaze, energie electrică, apă, deschideţi uşile şi depărtaţi-vă de ferestre sau balcoane, adăpostiţi-vă sub o bancă, masă solidă, lângă un perete/grindă de rezistenţă sau tocul unei uşi.
Gospodinele surprinse în bucătărie să se îndepărteze cât mai mult de aragazul cu oale fierbinţi.
Nu produceţi scântei, nu aprindeţi lumânări, chibrituri, alte surse de foc deschis dacă simţiţi miros de gaze sau produse petroliere.
Dacă seismul va surprins în exterior, depărtaţi-vă de clădiri, stâlpi sau alte obiecte în echilibru precar, la o distanţă care să vă asigure spaţiul de siguranţa în cazul prăbuşirii.
Când sunteţi în maşină scoateţi maşina în afara carosabilului, opriţi imediat şi rămâneţi în maşină, dar dacă există riscuri apropiate de autoturism, părăsiţi-o.
Când maşina este staţionată lângă clădiri este bine sa părăsiţi maşina imediat şi să vă îndepărtaţi de aceasta.
La părăsirea locuinţei fiecare cetăţean trebuie să-şi ia actele de identitate, un mijloc de iluminat independent de surse de alimentare, un aparat de radio cu alimentare de la baterii sau cu acumulatori şi obiecte personale strict necesare, medicamente, haine, etc..
Ocoliţi locurile periculoase.
Nu atingeţi conductorii electrici sau componente ale instalaţii de alimentare cu energie electrică, gaze, termoficare avariate.
Acordaţi ajutor răniţilor, copiilor, bătrânilor, bolnavilor şi supravegheaţii până la sosirea echipelor de salvare.
Evitaţi pe cât posibil, circulaţia în vederea vizitării rudelor sau cunoştinţelor pentru a vedea care este starea lor.
Nu staţionaţi pe lângă locurile periclitate sau în preajma punctelor de lucru.
Combateţi zvonurile, ştirile false, panica şi dezordinea.
Participaţi (daca vi se solicită) la acţiunile de înlăturare a dărâmăturilor, sprijinirea construcţiilor, salvarea oamenilor.